casa muzeu
Tradiţii
Ansamblul „Străjăncuţa”, cinci generaţii de care sunt legate cântecele şi dansurile populare autentice din Straja
de Daniela MICUŢARIU(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Ansamblul
folcloric de cântece şi dansuri populare „Străjăncuţa” din Straja, care
a luat naştere în anul 1974, a impresionat şi anul acesta publicul din
ţară cu cântecele, dansurile, colindele şi obiceiurile autentice,
păstrate cu sfinţenie de cinci generaţii. „Străjăncuţa”, grup coordonat
de învăţătoarea Elisaveta Teleagă, i-a colindat mai întâi pe locuitorii
comunei Coşna, participând la Festivalul „Florile Dalbe”, la începutul
lunii decembrie. De curând, colindătorii din Straja s-au întors din
Capitală, unde au colindat şi au urat locuitorii sectoarelor 3 şi 4,
participând la spectacolul de la Sala Radio, de pe 20 decembrie, şi la
emisiunea „Viaţa satului” de pe TVR 1.
Elisaveta Teleagă ne-a spus că a avut deosebita ocazie „de a colinda la Palatul Patriarhiei Române, pe Preafericitul Patriarh Daniel. Tot în această perioadă, am filmat cu TV Trinitas activităţi de pregătire pentru sărbătorile de iarnă. Avem o activitate foarte bogată în această perioadă. Mă bucur că avem ce să arătăm, din acest colţ depărtat de ţară, tuturor românilor”.
“Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat”
Cu cântecul şi jocul, „Străjăncuţa” din Straja a colindat o bună parte a ţării, a participat la multe festivaluri şi concursuri, activităţi de suflet la care s-a bucurat de aprecieri şi aplauze. „Folclorul este o adevărată bogăţie a poporului român, iar noi, cadrele didactice, avem o datorie de suflet să îndrumăm paşii micilor şcolari spre asemenea activităţi, mai ales dacă dovedim şi pasiune şi nu lăsăm să moară folclorul adevărat sau să fie poluat, aşa cum se întâmplă în ultima perioadă. Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat, cunoscut şi transmis generaţiilor următoare”, ne-a explicat învăţătoarea Elisaveta Teleagă.
În activitatea Ansamblului „Străjăncuţa” un loc important îl ocupă pregătirile pentru sărbătorile de iarnă şi cele de Paşti. De prin octombrie, copiii, tinerii şi cei vârstnici încep repetiţiile pentru colindat şi urat de Anul Nou, urmate de Sorcovă. La Straja, grupuri de fete şi neveste colindă pe la casele gospodarilor, în seara de Ajun şi în zorii zilei de Crăciun. Cei tineri au învăţat colinde de la femeile mai în vârstă din sat. Cu colindele din bătrâni se întâmpină Naşterea Domnului Iisus Hristos, vestind-o şi gospodarilor din sat, dar şi românilor din toată ţara. Cu jocul tradiţional şi cântece, „străjerii” au fost în turnee în Ucraina, Germania, Polonia, dar şi în ţară, unde au fost foarte apreciaţi pentru autenticitate.
Frumuseţea costumului popular străjenesc se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă
Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare „Străjăncuţa” a luat naştere acum 40 de ani, denumirea fiind dată de cea mai mică membră a ansamblului de atunci, o fetiţă în vârstă de 4 ani. „Străjăncuţa” este format din 40 de membri, din cinci generaţii. Repertoriul ansamblului este alcătuit din cântece şi dansuri populare autentice străjeneşti, culese de la rapsozii satului, cărora artiştii ansamblului le poartă un mare respect, pentru ceea ce au „dăruit”, atât celor care mai sunt în viaţă, cât şi celor ce nu mai sunt.
Învăţătoarea Elisaveta Teleagă a completat că a adunat „aceste perle ale folclorului local” şi apoi s-a străduit să le transmită micilor artişti, cât mai curat şi mai bine, atât cântecele, cât şi dansurile învăţate de-a lungul anilor. „Le-am sădit în suflete atât dragoste pentru ceea ce fac, cât şi un respect pentru aceste valori nestemate. Cântecele şi dansurile populare le-am înmănuncheat sub genericul <Aşa-i viaţa omului>, program ce cuprinde cântece de la cel de leagăn, până la <bătrâneasca din Straja>, cântece adresate atât celor tineri, cât şi celor mai bătrâni, pentru că: <De la naştere la moarte, / Omul petrece de toate, / Şi mai rele şi mai bune, / Aşa cum e dat în lume>; / Jocul şi cu cântecul îi alină sufletul”, a explicat învăţătoarea.
Cu aceste cântece, artiştii din Straja pătrund în sufletele spectatorilor, le cuceresc şi sunt răsplătiţi cu aplauze îndelungi. Frumuseţea cântecului şi jocului popular este completată de frumuseţea costumului popular străjenesc, care se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă. Costumul popular, atât cel al fetelor, cât şi cel al băieţilor, este lucrat în exclusivitate de mâna meşteşugarilor din Straja, cărora tinerii le aduc mulţumiri.
La activităţile Ansamblului „Străjăncuţa” participă elevi ai Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Onciul” din comuna Straja, precum şi tineri din sat, toţi dovedind dragoste şi seriozitate în ceea ce fac. Activitatea este opţională, nu face parte din orarul şcolar, dar, cu toate acestea, tot mai mulţi tineri îşi îndreaptă paşii spre frumos, spre autentic, spre veşnicie.
Elisaveta Teleagă ne-a spus că a avut deosebita ocazie „de a colinda la Palatul Patriarhiei Române, pe Preafericitul Patriarh Daniel. Tot în această perioadă, am filmat cu TV Trinitas activităţi de pregătire pentru sărbătorile de iarnă. Avem o activitate foarte bogată în această perioadă. Mă bucur că avem ce să arătăm, din acest colţ depărtat de ţară, tuturor românilor”.
“Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat”
Cu cântecul şi jocul, „Străjăncuţa” din Straja a colindat o bună parte a ţării, a participat la multe festivaluri şi concursuri, activităţi de suflet la care s-a bucurat de aprecieri şi aplauze. „Folclorul este o adevărată bogăţie a poporului român, iar noi, cadrele didactice, avem o datorie de suflet să îndrumăm paşii micilor şcolari spre asemenea activităţi, mai ales dacă dovedim şi pasiune şi nu lăsăm să moară folclorul adevărat sau să fie poluat, aşa cum se întâmplă în ultima perioadă. Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat, cunoscut şi transmis generaţiilor următoare”, ne-a explicat învăţătoarea Elisaveta Teleagă.
În activitatea Ansamblului „Străjăncuţa” un loc important îl ocupă pregătirile pentru sărbătorile de iarnă şi cele de Paşti. De prin octombrie, copiii, tinerii şi cei vârstnici încep repetiţiile pentru colindat şi urat de Anul Nou, urmate de Sorcovă. La Straja, grupuri de fete şi neveste colindă pe la casele gospodarilor, în seara de Ajun şi în zorii zilei de Crăciun. Cei tineri au învăţat colinde de la femeile mai în vârstă din sat. Cu colindele din bătrâni se întâmpină Naşterea Domnului Iisus Hristos, vestind-o şi gospodarilor din sat, dar şi românilor din toată ţara. Cu jocul tradiţional şi cântece, „străjerii” au fost în turnee în Ucraina, Germania, Polonia, dar şi în ţară, unde au fost foarte apreciaţi pentru autenticitate.
Frumuseţea costumului popular străjenesc se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă
Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare „Străjăncuţa” a luat naştere acum 40 de ani, denumirea fiind dată de cea mai mică membră a ansamblului de atunci, o fetiţă în vârstă de 4 ani. „Străjăncuţa” este format din 40 de membri, din cinci generaţii. Repertoriul ansamblului este alcătuit din cântece şi dansuri populare autentice străjeneşti, culese de la rapsozii satului, cărora artiştii ansamblului le poartă un mare respect, pentru ceea ce au „dăruit”, atât celor care mai sunt în viaţă, cât şi celor ce nu mai sunt.
Învăţătoarea Elisaveta Teleagă a completat că a adunat „aceste perle ale folclorului local” şi apoi s-a străduit să le transmită micilor artişti, cât mai curat şi mai bine, atât cântecele, cât şi dansurile învăţate de-a lungul anilor. „Le-am sădit în suflete atât dragoste pentru ceea ce fac, cât şi un respect pentru aceste valori nestemate. Cântecele şi dansurile populare le-am înmănuncheat sub genericul <Aşa-i viaţa omului>, program ce cuprinde cântece de la cel de leagăn, până la <bătrâneasca din Straja>, cântece adresate atât celor tineri, cât şi celor mai bătrâni, pentru că: <De la naştere la moarte, / Omul petrece de toate, / Şi mai rele şi mai bune, / Aşa cum e dat în lume>; / Jocul şi cu cântecul îi alină sufletul”, a explicat învăţătoarea.
Cu aceste cântece, artiştii din Straja pătrund în sufletele spectatorilor, le cuceresc şi sunt răsplătiţi cu aplauze îndelungi. Frumuseţea cântecului şi jocului popular este completată de frumuseţea costumului popular străjenesc, care se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă. Costumul popular, atât cel al fetelor, cât şi cel al băieţilor, este lucrat în exclusivitate de mâna meşteşugarilor din Straja, cărora tinerii le aduc mulţumiri.
La activităţile Ansamblului „Străjăncuţa” participă elevi ai Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Onciul” din comuna Straja, precum şi tineri din sat, toţi dovedind dragoste şi seriozitate în ceea ce fac. Activitatea este opţională, nu face parte din orarul şcolar, dar, cu toate acestea, tot mai mulţi tineri îşi îndreaptă paşii spre frumos, spre autentic, spre veşnicie.
Ansamblul Folcloric Strajancuta
Instructor coregraf - Elisaveta Teleaga
Poze trimise de catre Voichita Chira
Filmari pentru TVR Cultural
Moderator: Casian Balabasciuc
Maini de aur
Elisaveta Patraucean: ''Tinerii incep sa poarte sumane, cine incearca sa invete acest mestesug?''
Am vazut mai sus grupuri de dansatori si tare m-am bucurat ca nu poarta cizme.Invatati tinerii solisti de folclor ca cizmele nu sunt elemente romanesti.Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele). Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie toamnă, fie vară. Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare, dar erau nelipsite și de la război. Intre timp s-au adaugat ca variante, pantofii sau ghetele fiind considerate traditionale romanesti.Cizmele nu sunt traditionale romanesti.
RăspundețiȘtergere