vineri, 22 februarie 2013

Traditii si obiceiuri

            https://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=b3y2_1TnIg0
casa muzeu


                   
Tradiţii

Ansamblul „Străjăncuţa”, cinci generaţii de care sunt legate cântecele şi dansurile populare autentice din Straja

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare „Străjăncuţa” din Straja, care a luat naştere în anul 1974, a impresionat şi anul acesta publicul din ţară cu cântecele, dansurile, colindele şi obiceiurile autentice, păstrate cu sfinţenie de cinci generaţii. „Străjăncuţa”, grup coordonat de învăţătoarea Elisaveta Teleagă, i-a colindat mai întâi pe locuitorii comunei Coşna, participând la Festivalul „Florile Dalbe”, la începutul lunii decembrie. De curând, colindătorii din Straja s-au întors din Capitală, unde au colindat şi au urat locuitorii sectoarelor 3 şi 4, participând la spectacolul de la Sala Radio, de pe 20 decembrie, şi la emisiunea „Viaţa satului” de pe TVR 1.
Elisaveta Teleagă ne-a spus că a avut deosebita ocazie „de a colinda la Palatul Patriarhiei Române, pe Preafericitul Patriarh Daniel. Tot în această perioadă, am filmat cu TV Trinitas activităţi de pregătire pentru sărbătorile de iarnă. Avem o activitate foarte bogată în această perioadă. Mă bucur că avem ce să arătăm, din acest colţ depărtat de ţară, tuturor românilor”.

“Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat”
Cu cântecul şi jocul, „Străjăncuţa” din Straja a colindat o bună parte a ţării, a participat la multe festivaluri şi concursuri, activităţi de suflet la care s-a bucurat de aprecieri şi aplauze. „Folclorul este o adevărată bogăţie a poporului român, iar noi, cadrele didactice, avem o datorie de suflet să îndrumăm paşii micilor şcolari spre asemenea activităţi, mai ales dacă dovedim şi pasiune şi nu lăsăm să moară folclorul adevărat sau să fie poluat, aşa cum se întâmplă în ultima perioadă. Folclorul adevărat este cel din sat, de la izvor, şi acela trebuie păstrat, cunoscut şi transmis generaţiilor următoare”, ne-a explicat învăţătoarea Elisaveta Teleagă.
În activitatea Ansamblului „Străjăncuţa” un loc important îl ocupă pregătirile pentru sărbătorile de iarnă şi cele de Paşti. De prin octombrie, copiii, tinerii şi cei vârstnici încep repetiţiile pentru colindat şi urat de Anul Nou, urmate de Sorcovă. La Straja, grupuri de fete şi neveste colindă pe la casele gospodarilor, în seara de Ajun şi în zorii zilei de Crăciun. Cei tineri au învăţat colinde de la femeile mai în vârstă din sat. Cu colindele din bătrâni se întâmpină Naşterea Domnului Iisus Hristos, vestind-o şi gospodarilor din sat, dar şi românilor din toată ţara. Cu jocul tradiţional şi cântece, „străjerii” au fost în turnee în Ucraina, Germania, Polonia, dar şi în ţară, unde au fost foarte apreciaţi pentru autenticitate.

Frumuseţea costumului popular străjenesc se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă
Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare „Străjăncuţa” a luat naştere acum 40 de ani, denumirea fiind dată de cea mai mică membră a ansamblului de atunci, o fetiţă în vârstă de 4 ani. „Străjăncuţa” este format din 40 de membri, din cinci generaţii. Repertoriul ansamblului este alcătuit din cântece şi dansuri populare autentice străjeneşti, culese de la rapsozii satului, cărora artiştii ansamblului le poartă un mare respect, pentru ceea ce au „dăruit”, atât celor care mai sunt în viaţă, cât şi celor ce nu mai sunt.
Învăţătoarea Elisaveta Teleagă a completat că a adunat „aceste perle ale folclorului local” şi apoi s-a străduit să le transmită micilor artişti, cât mai curat şi mai bine, atât cântecele, cât şi dansurile învăţate de-a lungul anilor. „Le-am sădit în suflete atât dragoste pentru ceea ce fac, cât şi un respect pentru aceste valori nestemate. Cântecele şi dansurile populare le-am înmănuncheat sub genericul <Aşa-i viaţa omului>, program ce cuprinde cântece de la cel de leagăn, până la <bătrâneasca din Straja>, cântece adresate atât celor tineri, cât şi celor mai bătrâni, pentru că: <De la naştere la moarte, / Omul petrece de toate, / Şi mai rele şi mai bune, / Aşa cum e dat în lume>; / Jocul şi cu cântecul îi alină sufletul”, a explicat învăţătoarea.
Cu aceste cântece, artiştii din Straja pătrund în sufletele spectatorilor, le cuceresc şi sunt răsplătiţi cu aplauze îndelungi. Frumuseţea cântecului şi jocului popular este completată de frumuseţea costumului popular străjenesc, care se deosebeşte de alte costume prin simplitate şi eleganţă. Costumul popular, atât cel al fetelor, cât şi cel al băieţilor, este lucrat în exclusivitate de mâna meşteşugarilor din Straja, cărora tinerii le aduc mulţumiri.
La activităţile Ansamblului „Străjăncuţa” participă elevi ai Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Onciul” din comuna Straja, precum şi tineri din sat, toţi dovedind dragoste şi seriozitate în ceea ce fac. Activitatea este opţională, nu face parte din orarul şcolar, dar, cu toate acestea, tot mai mulţi tineri îşi îndreaptă paşii spre frumos, spre autentic, spre veşnicie.


                                                                              Traditii si obiceiuri








Ansamblul Folcloric Strajancuta
Instructor coregraf - Elisaveta Teleaga






Poze trimise de catre Voichita Chira



In padure la Baimac, de poveste cu inteleptii satului
Filmari pentru TVR Cultural
Moderator: Casian Balabasciuc






                               Comarita Aurel - Carciu Gheorghe




Maini de aur
Popescu Gheorghe, la varsta de 87 de ani, inca mai produce adevarate bijuterii din lemn si este dispus sa dezvaluie tainele ,,botnaritului'' si la altii mai tineri. Cine raspunde provocarii?









                                                                                                    
TVR Cultural in vizita la ''sumanarita''
Elisaveta Patraucean: ''Tinerii incep sa poarte sumane, cine incearca sa invete acest mestesug?''

Amprenta trecutului



                      Origini

Familia Plesca:
Ion,Viorica,
Maria, Ilie (militar) si Gheorghita Ion 




                                    De caraula
                                                                                              La covalie
                                               
                                                     
La refacere in spatele frontului
Costume traditionale
BALADA  ALBĂ  A BLÂNDEŢII
-Mama, ştii că Moş Crăciun umblă şi vara?
- De unde ai mai scos-o şi pe asta, copile?
- Păi l-am văzut eu, pe drum, azi dimineaţă!
Bătrânul care povesteşte cu voce hâtră râde încetişor. Îi citesc în ochi bucuria sinceră. Este tot ce i-a mai rămas în viaţă. Nu mai are pe nimeni. I-a murit soaţa. I-a murit şi fiul, stareţ la un schit din hotarul Putnei. Destinul poate fi crud şi loveşte uneori neîndurător, neiertător. Dar viaţa trebuie înfruntată aşa cum se prăvale peste om, ca un torent furios, gata să dezrădăcineze şi cea mai straşnică nădejde. Numai cine îşi ascunde durerile poate înfrunta viitura asta năprasnică.
            De când a rămas singur în gospodăria rânduită în spatele porţii înalte din lemn, aşteaptă mereu cu bucurie blândă să-i mai treacă cineva pragul, să-l mai întrebe de rosturi şi să-i aducă veşti din lume. Fie un cunoscut, fie  un străin, cu aceeaşi dragoste este întâmpinat, ca un oaspete îndelung aşteptat. Când ştii că doar un an te mai desparte de vârsta de 80 de toamne, parcă te cuprinde mirarea cum de s-a scurs vremea aşa de repede şi te întrebi unde au fugit anii lăsând doar amintirile ca urme ale trecerii lor grăbite.
            Aurel Comariţa, bătrânul frumos, înţelept şi blajin din Straja a lucrat toată viaţa bondiţe pentru cei din sat, ori pentru oameni veniţi de mai departe. Nici acum nu şi-a lăsat meseria, chiar dacă nu mai sunt căutate cu atâta preţuire. Rar mai vine câte un domn, cântăreţ de muzică populară, să-i comande o boandă cum erau pe vremuri. În ziua de azi mai mult domnii poartă straiele ţăranului din vechime, ca pe nişte veşminte neobişnuite şi rare. Cine ar fi crezut aşa ceva acum multe zeci de ani în urmă? Se bucură când are câte o asemenea comandă şi se apleacă asupra lucrului cu evlavie. Parcă îşi picură în fiecare împunsătură de ac câte un strop din viaţă, câte un strop din credinţă. Lucrarea trainică cere jertfire de sine, iar sinele prin lucrare de folos se înalţă.
            Uneori îi mai bate la uşă Gheorghe Cârciu, prietenul de tinereţe. Când se întâlnesc încep să-şi depene poveştile de o viaţă acolo, în tihna căsuţei cu ogradă înierbată, vârsând câte o lacrimă pentru tinereţile pribegite şi câte un strop de vin pentru sufletele celor duşi. Tot mai mulţi pleacă din sat. Cei tineri trec hotarele ţării, în căutarea traiului mai bun. Cei bătrâni trec hotarele cerului în căutarea odihnei. Iar Gheorghe şi cu Aurel îşi împărtăşesc gândurile, unul celuilalt, prea obosiţi ca să mai  aştepte, prea înţelepţi ca să se mai teamă. Chipurile amândorura încadrate de albul tihnit al anilor par nişte icoane curate din care ochii înţelepciunii mustră cu tăcere lumea.
            De câţiva ani Aurel Comariţa este aşteptat iarna la şcoală, să joace rolul lui Moş Crăciun. Iar copiii se adună în jurul lui ca un ciorchine proaspăt şi parfumat cu aroma proaspătă a emoţiei încălzindu-i sufletul larg. Pentru mulţi, el chiar este Moş Crăciun şi îşi joacă rolul cu încântare şi speranţă, cu pasiune şi dăruire, zicându-şi că viaţa este nemaipomenit de frumoasă.
             
www.national-magazin.ro/reportaje/satul-falcau---mangaiat-de-talpa-cerului-170 - 


Institutii



Administratie      

                                         Primaria

http://3.bp.blogspot.com/-izQPqUw_s4Y/TfzxKjK-M6I/AAAAAAAAA1I/YiCs_f325eU/s1600/primaria+straja_bmp.jpg 
În urma alegerilor locale din iunie 2008 conducerea comunei este asigurată de primarul VASILE JURAVLE, ales în a patra legislatură consecutiv, un viceprimar și 15 consilieri reprezentând partidele politice care au întrunit sufragiile alegătorilor. Consiliul local își desfășoară activitatea prin comisiile de specialitate: comisia pentru programul de dezvoltare economico-socială; comisia pentru învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, activitate social-culturală, culte și protecția copilului; comisia pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice. Primarul comunei având un caracter dinamic și eficient  se                                             implică  în rezolvarea  problemelor comunei.                                                                                                    

Sala de sedinte
http://2.bp.blogspot.com/-udMHGFlXyFo/TpKveACx9II/AAAAAAAABu4/gUqHnmdt_HA/s1600/P1130750.JPG

                           Vasile Juravle - Primar
http://3.bp.blogspot.com/-P1mkeSPc73M/T1y0lh85WQI/AAAAAAAACgU/8YVzOn_2nfE/s1600/P1140056.JPG


Contabilitate
http://3.bp.blogspot.com/-d7E7DW7NIC0/TpKvxA4QyaI/AAAAAAAABu8/BiyN-PwnPh4/s1600/P1130744.jpg

                                                                Secretar   
http://1.bp.blogspot.com/-0U16Dvc2AdA/TpKwGErL-qI/AAAAAAAABvA/0BH5fn5WG2Y/s1600/P1130747.JPG


Secretariat

http://4.bp.blogspot.com/-y1uT2UIiIJg/TpK8d_YtosI/AAAAAAAABv8/LNwzNBIYzFM/s1600/P1130745.jpg


Taxe si impozite
http://2.bp.blogspot.com/-r5xYUWW0HPc/TpKwgk5gSmI/AAAAAAAABvI/vK5TqYjOZ3c/s1600/P1130742.jpg

Registru agricol
http://3.bp.blogspot.com/-R2Hbs0plrb8/TpK1dPgPZYI/AAAAAAAABvc/mEX5L240nRE/s1600/P1130748.JPG

Asistenta sociala
http://3.bp.blogspot.com/-Cw-e5IUlhUw/TpK8PEP7s0I/AAAAAAAABv4/Pdg5MGMb5ME/s1600/P1130749.JPG



Religie

                                                                                         
Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului
http://2.bp.blogspot.com/-AmaNlxCgKLo/Tfx3u5nQH-I/AAAAAAAAAzQ/t6-FRqLWR8w/s1600/16112010322.jpg

    

http://4.bp.blogspot.com/-BWVomnibf_A/Tfx3q_6OzzI/AAAAAAAAAzM/c0aTab7uxj8/s1600/IMG_1531.jpg
Prima biserică ortodoxă în Straja a fost din lemn pe locul cimitirului vechi, înlocuită de alta tot din lemn, construită pe sesia parohială pe locul căreia în 1994 s-a ridicat o capelă. Între 1867 și 1870 s-a construit Biserica centrală din piatră, având iconostasul pictat de pictorul Bucovinei Epaminonda Bucevschi. Biserica a suferit mai multe renovări, iar între 1980 și 1984 a fost repictată. În 1991 în curtea bisericii s-a ridicat Monumentul Eroilor din Straja, iar în 1997 s-a modificat structura acoperișului dându-i se forma românească, înlocuindu-l pe cel gotic. Prin contribuția enoriașilorîn anul 2000 s-a montat și instalația de încălzire cu gaz. Biserica ortodoxă înregistrează peste 950 de familii de credincioși, iar cultul penticostal care are casă de rugăciuni proprie cuprinde 346 membri.

Biseric Ortodoxa Sfintii Imparati Constantin si Elena

SCHITUL  DANIIL SIHASTRU
http://2.bp.blogspot.com/-i9UJ3Px7wCI/Tfx34ZuzDLI/AAAAAAAAAzY/NhP54MyIhPE/s1600/schit+Straja.jpg








                                    Biserica Apostolica 
http://4.bp.blogspot.com/-1YDBEke3EeQ/T1zAG-rQIEI/AAAAAAAACh0/BRkOcNTjhOg/s1600/P1140063.JPG

   Biserica Penticostala   Jitarie
http://1.bp.blogspot.com/-jD1PiOFLQhk/T1zAd9DphqI/AAAAAAAACh8/Wo10hp71W-I/s1600/P1140090.JPG



Siguranța publică
Postul de poliție care are doi lucrători, sprijiniți de poliția de frontieră și de populație asigură liniștea și ordinea publică. Formația de prevenire și stingere a incendiilor alcătuită din 15 lucrători voluntari acționează la stingerea eventualelor incendii până la sosirea unităților speciale de la Falcău, Vicov și Rădăuți. Formația de apărare civilă compusă din 7 membri acordă sprijinul populației în caz de calamități și dezastre.

Învățământ și educație

http://3.bp.blogspot.com/-lCHPGVJqgu0/Tfz6t1ahUGI/AAAAAAAAA1Y/DS9FHcl5g3w/s1600/scoala-Dimitrie-Onciul.jpgÎn comuna Straja s-a deschis pentru prima data o Scoala Nationala la 1 septembrie 1860 sub supravegherea Consiliului Bucovinean în casa gospodarului Aftanasie Chira. Primul învatator la aceasta scoala a fost de la deschidere si pâna la sfârsitul lui iulie 1862 Nicolae Onciul în calitate de suplinitor, caruia i-a urmat Nicolae Bocancea pâna în anul 1869. În anul 1865 Scoala Straja avea un numar de 12 elevi.
La data de 3 iulie 1869 s-a desfiintat Scoala Nationala si s-a deschis o Scoala publica, cu o clasa sub supravegherea statului, într-o cladire din lemn, pe locul scolii vechi de astazi.
În 1890 localul scolii a fost largit cu o clasa, apoi în 1894 cu înca doua sali în timpul directorului Nichifor Bocancea care a condus institutia din 1886 pâna în 1922. Numarul elevilor fiind în continua crestere a dus la necesitatea construirii unui nou local de scoala, din caramida, cu etaj, între anii 1910 – 1912. Noul local de scoala avea: sase sali de clasa, doua cancelarii si patru încaperi folosite ca locuinta de catre directorul scolii.



http://4.bp.blogspot.com/-HHebqLDakEM/Tfz7un_uceI/AAAAAAAAA1k/TLmSc-C1P3w/s1600/Image-01.jpg



 Scoala de Baieti
Între anii 1910 – 1918 a purtat numele de Scoala poporala de 5 clase fiind împartita în scoala de fete si de baieti. În anul scolar 1913 – 1914 frecventau scoala un numar de 438 elevi din 475 înscrisi care erau instruiti de 10 învatatori.
Dupa anul 1918 s-a introdus învatamântul primar de 7 clase, numarul cadrelor didactice si pregatirea lor a sporit, functioneaza doua scoli: una primara de stat pentru baieti si una primara de stat pentru fete.
Din anul 1948, în urma reformei învatamântului scoala a luat numele de Scoala Elementara, care se va numi asa pâna în anul 1965.
În anul 1955 s-a deschis învatamântul prescolar cu o grupa de gradinita. Treptat s-au constituit noi grupe, ajungându-se astazi la un numar de 8.
Începând cu anul scolar 1964 – 1965 s-a trecut la generalizarea învatamântului de 8 ani, scoala luând numele de Scoala elementara, având un numar de 795 elevi, cuprinsi în 23 de clase si 27 cadre didactice din care numai 4 calificate.
În anul scolar 1970 – 1971 o data cu trecerea la obligativitatea învatamântului de 10 ani, existau 30 de clase cu 914 elevi înscrisi.

                                                                   
Scoala de Fete
http://1.bp.blogspot.com/-pm-KbD8lkyI/Tfz_m657WVI/AAAAAAAAA2A/U3OiO-qFdDE/s1600/Foto+A.jpg
Datorita numarului mare de elevi si a lipsei de spatiu (functionau clase si în casa parohiala), în anul 1970 a început constructia unui nou local de scoala cu P + 2 etaje, având 12 sali de clasa, 2 laboratoare, cabinete, cancelarie, birouri, dotate cu mobilier nou. Anul scolar 1970 – 1971 a început în noul local de scoala.
Din anul 1970 pâna în anul 1991 scoala s-a numit Scoala cu clasele I - X Straja, iar din anul 1995 Scoala cu clasele I – VIII „ Dimitrie Onciul ” Straja, în memoria marelui istoric ce s-a născut, a crescut si a învățat în localitatea Straja.
Conform dispozitiei Inspectoratului Scolar al Judetului Suceava din 01.06.2005, în fata localului scolii se afla amplasat bustul istoricului Dimitrie Onciul care s-a nascut si a copilarit în comuna Straja.
Învatamântul din comuna Straja este angajat pe calea reformei declansata dupa 1990, s-a pus în aplicare noul plan de învatamânt, s-a modificat structura anului scolar, s-au introdus manualele alternative si disciplinele optionale.
Din anul 2003 s-a reintrodus învățământul obligatoriu de 10 ani. Astfel, din anul școlar 2003 / 2004 în cadrul școlii se înființează o clasă a IX-a în cadrul Școlii de Arte și Meserii cu profil Alimentație publică și turism, iar din anul 2004 / 2005 o clasă a IX-a cu profil silvicultura.
Din anul 2006 școala se numește ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII "DIMITRIE ONCIUL" STRAJA.

http://1.bp.blogspot.com/-0D6_Sn2gRHQ/TpK3e1CWZCI/AAAAAAAABvk/6wH06WOD6_E/s1600/P1130756.JPG

http://3.bp.blogspot.com/-xTFmVvJCIbU/TpK3yguXiLI/AAAAAAAABvo/5FFRaEWW8Oo/s1600/P1130751.JPG

http://4.bp.blogspot.com/-46mbO0cwe5g/TpK4IQL6MOI/AAAAAAAABvs/3-NnOSBWN0A/s1600/P1130753.JPG

http://2.bp.blogspot.com/-FkFTThI0y8o/TpK4ac2mPEI/AAAAAAAABvw/oF6oEVLmayM/s1600/P1130755.JPG



Miscarea pt progresul satului romanesc0 comentarii